Psihiatrie

Dr. Radoi Daniel, medic primar

Dr. Slanina Dana, medic primar

Dr. Niculescu Teodora, medic specialist

 

Servicii:
 
  • Consiliere psihiatrica
  • Consiliere familiala
  • Psihoterapie individuala si de grup
  • Consultatie psihiatrie
 
Descriere servicii:
Psihiatria (din limba greaca: psych = spirit, suflet si iatros = medic) este o ramura a medicinei care se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea, tratamentul si reabilitarea persoanelor cu boli mintale. Notiunea Psihiatrie a fost introdusa din terminologia medicala din 1808 de medicul german Johann Christian Reil din Halle (initial Psychiaterieï, devenita mai tirziu Psychiatrieï). Psihiatria poate fi definita ca o disciplina de sinteza prin care urmarirea si mentinerea sanatatii mintale. Domeniul psihiatriei se extinde n multe alte specialitati medicale. Tulburarile psihice si bolile mintale influenteaza aproape toate aspectele vietii unui pacient, functiile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realitatii, relatiile interumane, sexualitatea, munca si timpul liber. Asemenea tulburari sunt cauzate de interactiunea unor factori complexi, biologici, sociali si spirituali, care nu pot fi totdeauna pusi in evidenta cu siguranta. Sarcina psihiatriei este sa clarifice rolul acestor diversi factori si influenta lor asupra manifestarilor din cursul bolilor mintale. Notiunea de boala mintala trebuie sa intre in orbita biologiei si medicinei. Psihiatrul francez Henry Ey (1900-1977) definea psihiatria drept ramura a medicinei care are ca obiect patologia vietii de relatie la nivelul asigurarii autonomiei si adaptarii omului in conditiile propriei existente. Din pacate exista si la ora actuala multi oameni care pastreaza o sumbra perceptie asupra bolilor psihice sau le atribuie acestora cauze absolut imaginare fara nici o legatura cu realitatea. In tulburarile mintale exista o cauza care va trebui precizata de catre medicul perfectionat in acest domeniu. Recurgerea la explicatii si “tratamente” empirice (deochiuri, descantece, vraji, leacuri) sau interpretarea ca patologica a unor evenimente cotidiene cu impact psihologic prin care trec majoritatea persoanelor (insuccese scolare, profesionale si sentimentale, esecuri sexuale, conflicte familiale) nu pot ajuta pe cel in suferinta, ci ii prelungesc si eventual complica afectiunea, in lipsa diagnosticarii si tratamentului medical adecvat. Consultul de specialitate Ne vom adresa psihiatrului mai ales atunci cand constatam o scadere a principalelor functii psihice: atentia, memoria, capacitatea de a judeca si crea, scaderea randamentului si calitatii activitatii. Alte tulburari pentru care cel in cauza poate fi directionat catre psihiatru sau psiholog sunt cele legate de starea afectiva (dispozitie): tristetea prelungita, gandurile cu caracter sumbru permanent, lipsa de elan dar si veselia exagerata, nemotivata, sunt situatii in care ajutorul psihiatrului se impune. Tot in aceasta categorie intra starile de neliniste fara motiv si teama de obiecte sau fiinte inofensive, ca si nervozitatea excesiva. Starile de oboseala exagerata adeseori insotite de tulburari importante ale somnului si capacitatii de munca sau concentrare vor face de asemenea obiectul consultului psihiatric. Scaderea vointei, lipsa autocontrolului, dependenta de alcool sau alte droguri, tulburarile de comportament grave, starile de agitatie, fuga, determina adresarea la medicul specialist. Tulburarile de sexualitate atat ale barbatului (impotenta, ejacularea precoce, etc.) cat si ale femeii (dispareunia – contact sexual dureros, frigiditatea, anorgania) pot beneficia cel mai adesea consultul medicului psihiatru. Nu in ultimul rand pot beneficia de ajutor psihiatric bolnavii cu ticuri, cei care se balbaie, copiii enuretici – lipsa de control a mictiunii, sau cei cu somnambulism. Unele boli cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, cardiopatia ischemica, hipertiroidia, spasmofilia, HTA, obezitatea au o importanta latura etiologica psihologica si pot primi in majoritatea cazurilor cel putin o completare (daca nu chiar un tratament) din partea medicului psihiatru. Simptome Aceste simptome si semne nu semnifica totdeauna o boala, iar atunci cand sunt semnele unei boli, aceasta nu este totdeauna o boala psihica. Unele simptome care sunt atribuite in mod comun unei afectiuni psihice nu au intotdeauna legatura cu aceasta; medicul specialist este in masura sa discearna in acest sens, atribuindu-le adevarata valoare. Exista numeroase semne ce par a avea o semnificatie medicala organica sau somatica si pentru care pacientii se adreseaza cabinetelor de medicina interna, chirurgie, endocrinologie, cardiologie, neurologie, etc. in scopul diagnosticarii si tratamentului adecvat, simptomatologia respectiva avand de fapt o conotatie psihiatrica si tradand existenta unei tulburari/afectiuni de natura psihica: – Anxietatea – Astenia – Cefaleea – Confuzia – Depresia – Insomnia – Delirul – Halucinatia – Fobia – Tulburarea de memorie – Tulburarea dinamicii sexuale Stresul Psihic Stresul psihic este definit ca o stare de tensiune, incordare si disconfort determinat de agenti cu semnificatie negativa, este un sentiment de frustrare legat de dificultatea rezolvarii unor probleme. din noul mileniu, cand problemele izvorasc din abundenta, iar timpul rezervat pentru rezolvarea lor curge mult prea repede, tot mai multe persoane cad victime stresului psihic. Studiile de specialitate au demonstrat ca exista un pericol real si o corelatie liniara intre expunerea repetata la stres si cresterea riscului de aparitie a tulburarilor cardiovasculare, infarctului etc. Sub efectul stresului cronic creste necesarul de vitamine si de saruri minerale a organismului, ceea ce favorizeaza aparitia unor maladii mai mult sau mai putin grave. Cele mai importante surse de stres sunt considerate: – locul de munca – 74%; – banii – 73%; – sarcini si volumul efectiv de munca – 66%; – copiii – 64%; – responsabilitatile familiale si domestice – 60%; – problemele de sanatate – 55%; – problemele de sanatate ce afecteaza partenerul sau copiii – 55%; – probleme de sanatate ce afecteaza parintii sau alti membri ai familiei – 53%; – creditele imobiliare, chiriile, ipotecile, alte tipuri de credite – 51%; – relatiile de cuplu – 47%; Exista anumite categorii de persoane care resimt stresul si implicatiile lui nefavorabile asupra vietii cotidiene mai acut decat alte persoane, si anume: femeile, adultii de varsta medie, adultii necasatoriti, profesorii, medicii, persoanele cu venituri mici. Caracteristicile indivizilor aflati intr-o stare cronica de stres Daca aveti cel putin 3 dintre caracteristicile urmatoare, este timpul sa va ganditi serios la o modalitate de a reduce stresul: – sentiment constant de urgenta, graba; lipsa timpului pentru relaxare; – tensiune in toate relatiile, certuri, neintelegeri, jigniri etc.; – mania evadarii” in camera personala, masina, parc etc.; – senzatia ca timpul curge prea repede, copiii cresc prea rapid etc.; – dorinta constanta de a avea o viata mai simpla si mai linistita; – discutii permanente cu cei din jur despre vremurile mai bune (care au trecut sau care vor veni); – prea putin timp dedicat propriei persoane sau cuplului; – sentiment de vinovatie determinat de ideea ca nu ati reusit sa faceti tot ce ati fi putut pentru cei dragi din jurul vostru; Cum afecteaza stresul diverse organe si sisteme? Implicatiile stresului psihic asupra starii de sanatate sunt multiple si, cu siguranta, incomplet studiate. Cele mai frecvent “sufera”: – tractul digestiv – bolile care pot fi provocate sau agravate de stres, includ gastrita, ulcerul gastric sau duodenal, colita ulcerativa si sindromul colonului iritabil; – organele de reproducere – tulburari menstruale sau chiar lipsa ciclului menstrual la femei, sterilitate ulterioara, disfunctii erectile la barbati; – vezica urinara – incontinenta, enurezis; – pilozitatea – pierderea parului cu calvitie (chelie); – plamanii – exacerbarea astmului bronsic in perioada de stres acut; – musculatura – tensiune musculara dureroasa; – sistem nervos central – agravarea ticurilor nervoase si a tremurului la bolnavii cu boala Parkinson; – sistemul imun – scaderea imunitatii organismului si a capacitatii de a face fata agentilor patogeni; Simptomele psihice care contureaza starea de stres sunt anxietatea, irascibilitatea, labilitatea emotionala, sentimentul de insecuritate si de vina, dificultatea de a lua decizii, incapacitatea de concentrare, lapsus (lacune de memorie sau in vorbire), modificarile de comportament, apetitul alimentar modificat, exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri, tulburari ale somnului. Ce e de facut cu stresul? Trebuie sa intelegem ca stresul psihic este cauzat doar de noi insine, de reactiile noastre la mediul inconjurator: cantitatea stresului resimtit depinde doar de natura gandurilor noastre! Alungati din mintea voastra gandurile sumbre, nehotararea si sovaiala. inlocuiti-le cu ganduri pozitive, vesele, constructive. Cum? Specialistii considera utile urmatoarele metode practice de a face fata stresului: – identificarea sursei exacte de stres si a felului in care persoana raspunde la aceasta sursa; – eliminarea acestei surse, daca raspunsul persoanei este exagerat (modificari emotionale extreme, actiuni necugetate); – gasirea unor metode sanatoase de a face fata stresului, de exemplu: practicarea unui sport, dedicarea timpului liber familiei si prietenilor sau gasirea unui hobby relaxant; – dezvoltarea unor obiceiuri sanatoase legate de somn, alimentatie; – stabilirea unui regim de munca, evitarea suprasolicitarilor intelectuale; – apelarea la un ajutor specializat sau macar la prieteni si familie, atunci cand stresul devine coplesitor;